Genocidul din Hodjali.
Acum 15 ani luptatorii armeni au taiat
orasul in care domnea pacea, deschizand
cea mai sangeroasa pagina a secolului XX
In noaptea de 25 pe 26 februarie 1992 trupele armate annene cu sprijinul tehmcii grele si a regimentului 366 de infanterie motorizata al fostei URSS stabilit in orasul Hankendi au ocupat orasul Hodjali. Asaltul orasului a fost precedat de focuri masive de artilerie, tehca rnilitara grea incepute inca din seara de 25 februatie. Drept rezultat a1 acestor actiuni militare in oras au izbucnit incendii si in data de 26 februatie la ora 5 dlrmneata orasul a fost cuprins de flacari in totalitate.
Populatia ramasa in oras in jur de 2500 de persoane a fost nevoita sa-si paraseasca propriile locuinte in speranta de a ajunge in orasul Agdam , fiind singurul centru raional din apropiere populat in marea majoritate de catre cetateni azeri. Insa aceste intentii nu au fost sortite izbandei. Trupele arrnate armene in colaborare cu fortele armate ale regirnentului infanteriei motorizate, care au distms orasul Hodjali cu atrocitate, s-au rahit crunt cu populatia pasnica. Drept rezultat au fost ucise 613 persoane, dintre care 63 de copii, 106 femei si 70 de batrani.
- 8 familii au fost in totalitate distruse;
- 25 de copii si-au pierdut ambii parinti;
- 130 de copii si-au pierdut unul din parinti;
- au fost ranite 487 de persone dintre care 76 de copii
- ostatici - 1275 de personae
- dispmti fara veste 150 de personae
- a fost adus un prejudiciu enorm statului si personal persoanelor in valoare de cca. 5 rnld. Ruble (valabil pentnr 01-04.1992)
Aceste cike vorbesc despre cea mai sangeroasa tragedie a conflictului din Nagorno- Karabah, care a inceput in februarie 1988 la cererea ilegala a minoritatii etnice armene dm ragiunea autonoma Nagorno-Karabah a Republicii Sovietice Socialiste Azerbaidjan de aderare la Republica Sovietica Socialists Armenia si care a fost provocata deschis de catre cercurile aflate la conducerea Republicii Sovietice Socialiste Armenia si cu acordul secret si pasivitatea puterii centrale a URSS. Ofensiva trupelor armate in orasul Hodjali a fost intr-un fel predeterrninata de pozitia geostrategica a orasului. Orasul cu o populatie de aproapa 7000 de persone se situiaza la 10 krn sud-est de orasul Henkendi pe lantul de munti Karabah. Hodjali se afla pe soseaua Agdam-Susa, Askeran- Henkendi si are un Aeroport, singwul in Karabah. Hodjali este o localitate istorica si pana astazi a pastrat diverse monumente ale istoriei antice. In apropierea satului Hodjali s-au pastrat monumentele culturii Hodjali-Kedabek, care apartin secolelor XIV-VII i.e.n. Deasemenea aici s-au gasit pietre herare ce apartin Epocii tarzii a bronzului si a fierului timpuriu, precum si monumente arhitecturale - un cavou rotund (1356-1357) si un mauzoleu (sec. XIV). In timpul sapaturilor arheologice au fost gasite bijuterii din piatra, bronz, os, obiecte de uz casnic din cerarnica. Pe un din margelele gasite in Hodjali a fost gasit incrustat numele lmparatului Asiriei Adadnerari (807-788 i.e.n.)
Populatia se indeletnicea cu cultivarea vitei de vie, cresterea animalelor, a albinelor si a grinelor. In oras functionau: o fabrica textila, 2 scoli medii, 2 scoli medii incomplete. In legatura cu evenimentele dm ultimii ani in oras si-au gasit adapost 54 de familii de turci- meshetini din Fergana (Uzbekistan) si azeri izgoniti din Armenia. Din acest motiv in oras a inceput costructia celor rnai mari filiale ale intreprinderilor industriale din Azerbaidjan de locuinte si alte obiecte. Mai tarziu partea armeana a recunoscut ca unul din obiectivele initiale a fortelor annate armene a fost lichidarea campului de operatii Hodjali. Aceste cuvinte care rasuna si astazi descopera cauza distrugerii in masa a copiilor si femeilor efectuata de armeni. Incepand cu octombrie`91, Hodjali este in blocada. Pe 30 octombrie a fost oprit tranzitul auto singun11 mijloc de transport fiind helicopterul. Ultimul helicopter a ajuns in Hodjali pe 28 ianuarie si a fost doborat deasupra orasului Susa in care au murit 40 de persone. Incepand cu 2 ianuarie nu s-a rnai furnizat electicitate in oras. Orasul se mentinea doar datorita vitejiei cetatenilor si eroismului aparatorilor lui. Apararea orasului era asigurata de catre fortele locale formate, rnai ales dm voluntari, rnilitie si luptatori ai armatei nationale inarmati cu arme (pusti). Incepand cu a doua jumatate a lunii februarie, Hodjali se afla in blocada trupelor armate armene si era supus focurilor de arme zilnice din partea arteleriei si tefmicii militare grele. Pregatirile pentru ofensiva au inceput in seara de 25 februarie cand regrmentul 366 si-a ocupat pozitiile militare in jurul orasului.
Asaltul orasului a inceput cu un foc de m e care a durat timp de doua ore care se tragea din tancuri BTR-uri si proectile tip "Alazani". Hodjali era blocat din trei parti si oamenii incercau sa se salveze prin Azkeran. Insa foarte curand s-a inteles ca aceasta a fost o capcana. Pe langa satul Nahcevanik trupele armene au deschis focuri asupra populatiei neinarmate. Anwne in Azskeran-Nahcevanik multi dintre copii si femei, barbate inghetati, epuizati in zapezile dm paduri si munti au devenit victime ale cruzimii trupelor armate armene. Aceste evenirnente se intimplau tocmai in perioada in care in regiune a sosit Ministrul de Externe a1 Republicii Islamice Iran, Ali Akbar Vilayati. Pe 25 februarie la Baku s-a intilnit cu conducerea Azerbaidjanului. Pe 27 februarie unna sa plece in Karabah, si dupa aceea in Armenia. In legatura cu acestea, conform acordului partilor in perioada 27 februarie-1 martie a fost anuntata intreruperea focurilor, fapt ce a fost ignorat de partea armeana. La fel s-au intimplat lucrurile si pe 12 februarie cand in Karabah cu scopul cunoasterii situatiei dm zona conflictului si a analizarii posibilitatilor de solutionare se afla misiunea Consiliului Securitatii si Cooperarii in Europa care ulterior trebuia sa intreprinda o vizita la Erevan si la Baku. Anume in ziua de 12 februarie a avut loc capturarea satelor Malibeyli si Gusciular dm raionul Susa de catre extremistii armeni. Satele au fost jefiute si arse in totalitate.
Doar in satul Malibeyli au fost ucisi, raniti si luati ostatici in jur de 50 persoane. In aceste zile fortele azere nu au reusit sa vina in ajutorul populatiei locale neavand posibilitatea de a scoate nici macar trupurile victimelor. In acelasi timp grupurile speciale ale armenilor de&zati "vanau" oarneni prin masive impadurite, iar grupurile care incercau sa iasa din paduri erau luate drept prizonieri si torturati. Pe 28 februarie un grup de jurnalisti locali cu doua elicoptere au reusit sa patrunda in locurile de macel ale azerilor. Toata lumea a fost ingrozita de irnaginea pe care a vazut-o: campul era semanat cu trupuri. Din cauza focurilor neincetate din partea armenilor jurnalistii au reusit sa scoata doar patru cadavre. Pe 1 martie cand o echipa de jurnalisti straini si locali au reusit sa ajunga la locul tragediei cele vazute i-au ingrozit si mai mult, trupurile fiind batjocorite. Dupa examinarea cadavrelor s-au descoperit scalpari, retezari de urech si alte organe, ochi scosi, retezari de membre, rani multiple facute cu m e de foc si cu obiecte ascutite, striviri cu tehnica grea si trupuri carbonizate.
26 februarie, 2007
|