Drapelul national al Republicii Azerbaidjan – simbol al suveranitatii statului azer - ca si stema si imnul Republicii Azerbaidjan, este un simbol sfant si orice profanare a acestuia se pedepseşte conform legii.
     Banda superioara a drapelului Republicii Azerbaidjan este de culoare albastra. Aceasta culoare simbolizeaza gloria, onoarea, devotamentul, sinceritatea. Pentru Azerbaidjan aceasta este si culoarea stravechiului Hazar (Marea Caspica).
     Banda de mijloc este de culoare roşie, simbolizand dreptatea, forta, barbatia, dragostea, curajul. Culoarea roşie de pe drapelul Azerbaidjanului reprezinta memoria luptei eroice a poporului sub conducerea lui Babek impotriva opresiunii cotropitorilor. Aceasta este culoarea revolutiei, a razboiului victorios, este culoarea focului şi a bobului de grau.
     Culoarea verde a benzii din partea de jos a drapelului reprezinta libertatea, triumful, speranta, sanatatea. Verdele este cea mai indragita culoare a poporului azer. Ea este prezenta in denumirile lacurilor din Azerbaidjan simbolizand primavara, venirea Novruzului, aminteşte de “samani” – cercul verde al sperantei.
     In mijlocul benzii roşii este reprezentata o semiluna. Multi ani acest simbol era exclus din heraldica Azerbaidjanului. El era interpretat ca “un simbol religios, strain de conştiinta ideologica şi sensul emblematicii sovietice”. Semiluna este unul dintre cele mai stravechi simboluri raspandite in principal printre popoarele Asiei, unde in timpurile pagane exista cultul lunii. Printre altele, Albania Caucaziana de dinainte de creştinism era vestiti prin lacaşele sale sfinte dedicate acestui cult, fapt relatat inca de Strabon.
     Steaua cu opt colturi amplasata in partea dreapta a semilunii, de asemenea, nu poarta nici o “incarcatura religioasa”. Sunt de fapt doua stele cu patru colturi. Steaua cu opt colturi in mitologia azera reprezenta Siriusul – steaua drumetilor, un astru care reprezinta imensitatea spatiului şi a timpului. Simbolistica drapelului azer nu are nimic mistic: nici sensuri ascunse, nici taine masonice, nici semne straine. In aceasta simbolistica sunt strans intrepatrunse simboluri ale bunatatii, sperantei, gloriei, ale mandriei nationale pentru pamantul şi glia natala. Simboluri vii ale culturii spirituale ale stravechiului Azerbaidjan sunt steaua cu opt colturi şi sinonimele sale de continut – Simurg şi Novruz. Acest lucru poate fi confirmat de imprumutarea de catre culturile altor popoare a filosofiei şi simbolului adoptate de stramoşii azerilor, şi anume unul dintre cele mai stravechi simboluri ale bunavointei zeilor – steaua cu opt colturi şi filosofia universului.
     Steaua cu opt colturi, inclusiv in forma stilizata cu petale stralucitoare sau in alte forme, este intalnita in covoarele azere executate inca de la inceputul mileniului I i.e.n., in broderiile nationale, bijuterii şi alte obiecte artizanale nationale. Respectand legea continuitatii moştenirii culturale, steaua cu opt colturi a devenit cu timpul un simbol national al Azerbaidjanului, gasindu-şi intruchiparea in stema şi drapelul national al republicii.
     Simbolistica cu opt colturi era raspandita in civilizatiile stravechi orientale şi in lumea antica – in Sumer, Asiria, Babilon, Midia şi Iran, India şi Palestina, Grecia şi Roma, Anglia şi Rusia. Era prezenta pe ştampilele tarilor, pe basoreliefele palatelor şi in diverse solutii arhitectonice, pe bornele de hotar şi bijuterii. Ca simbol astral divin, steaua cu opt colturi este intalnita pentru prima oara in istoria culturii omenirii pe ştampilele cilindrice, basoreliefele şi bijuteriile regilor din Sumer, Asiria şi Babilon din perioada sfarşitului sec. IV- inceputul sec. III i.e.n.
     Astfel, steaua cu opt colturi, cel mai important simbol astral de bunavointa a zeilor din civilizatia Mesopotana, a capatat sens filosofic in cultura zooasrista, ca 7 etape şi baze ale universului, dupa care urmeaza cea de a opta etapa – viata noua veşnica a oamenilor drepti.

2.2. Stema

     In luna noiembrie 1919 a fost anuntat concursul pentru crearea stemei Republicii Democrate Azerbaidjan (ziarul “Azerbaidjan” din 14 noiembrie 1919, nr. 246, precum si alte cateva anunturi), cu termen limita de finalizare a concursului la inc. lunii mai 1920.
     Stema Republicii Azerbaidjan este reprezentata de o imagine sub forma de scut. Pe scut, pe un fundal albastru, roşu si verde (culorile drapelului national) este reprezentata o stea cu opt colturi. In centrul stelei este infatişata o flacara, simbol stravechi al tarii focurilor. Numarul colturilor stelei (8) corespunde numarului de litere din cuvantul “Azerbaidjan”, scris cu grafia veche (araba). In partea din dreapta-jos a stemei este reprezentat un spic de grau, care simbolizeaza bogatia pamantului azer. Ramura de stejar din partea stanga a stemei reprezinta puterea statului. Ghinda de pe ramura de stejar simbolizeaza viata lunga a Republicii Azerbaidjan.
     Autorul stemei azerbaigene este cneazul abhaz Servatidze. In perioada existentei Republicii Democrate Azerbaidjan (1918-1920) proiectul stemei propus de Servatidze a fost aprobat de catre guvern si a devenit un atribut al tanarului stat azer. Dupa cotropirea Azerbaidjanului de catre Rusia Sovietica si instaurarea puterii sovietice, stema Republicii Democrate Azerbaidjan a fost inlocuita. In anii ’70 sec. XX, F. Vekilov (1886-1983), fiul general-maiorului I. Vekilov (1852-1934, care fusese ambasador al Republicii Democrate Azerbaidjan in Georgia si H. Aliev (1900-1982), profesor la Universitatea de Stat din Baku, au prezentat opiniei publice azerbaigene informatii despre vechea stema a RDA, amplasata in sala parlamentului Azerbaidjanului in aprilie 1920. Doar in toamna anului 1988 a fost descoperita o imagine color a stemei. Redactorul ziarului “Odlar iurdu”, Ramiz Asker, a gasit in Ankara o coperta a revistei “Odlu iurd” (nr. 4, 1930) pe care era reprezentata stema color. Redactorul revistei “Odlu iurd” era M. A. Rasulzade (1884-1955). Imaginea stemei a fost tiparita in almanahul “Gobustan” (nr. 3, 1989). M. A. Rasulzade oferea in cartea sa informatii referitoare la adoptarea stemei RDA in aprilie 1920. In 1929 la Istambul a fost emis un timbru poştal cu inscriptia “Stema nationala azera” şi astfel lumea intreaga a facut cunostinta cu imaginea acesteia. Odata cu redobandirea independentei de stat in 1922, vechea stema a fost din nou aprobata de organul legislativ suprem al tarii – Milli Mejlis.

2.3. Imnul National

     Ilham Heydar ogli Aliyev was born in December 24, 1961 in the city of Baku.
     From 1967 till 1977 he studied in elementary and secondary schools in the city of Baku.
     After graduating from secondary school in 1977, he entered Moscow State University of International Relations (MSUIR).
     Upon graduation in 1982, he entered a post-graduate course at MSUIR.
     After graduating from the University in 1985, he received a Master's degree in History and International Relations.
     From 1985 till 1990 he was a teacher at MSUIR.
     From 1991 to 1994 he was engaged in private commercial activity in Moscow and Istanbul.
     In May 1994 he became first vice-president of State Oil Company of the Azerbaijan Republic (SOCAR),
     From 1995 until the present time he has been a member of the parliament of the Republic of Azerbaijan.
     In December 1999 he was elected to the post of Deputy Chairman, then in 2001 - First Deputy Chairman, of the "Yeni Azerbaijan" party. (governing political party of the Republic).
     From 1997 he has been president of National Olympic Committee of the Republic of Azerbaijan, a post that he continues to hold.
     In January 2003 he was elected vice-president of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe and Bureau member.
     In accordance with Milli Majlis decree dated August 4, 2003, he was appointed to the post of Prime Minister of the Republic of Azerbaijan.
     Elected as President of the Republic of Azerbaijan on October 15, 2003.
     He is fluent in Azerbaijani, Russian, English and French.
     He has a son and two daughters.

     4.1. Situare: Azerbaidjanul este o republica democratica. La 18 octombrie 1991 a fost redobandita independenta Republicii. Constitutia Republicii Azerbaidjan a fost adoptata şi aprobata in urma referendumului national de la 12 noiembrie 1995.
     In Republica Azerbaidjan singura forta conducatoare a statului este poporul Azerbaidjanului. Poporul Azerbaidjanului este constituit din cetatenii Republicii Azerbaidjan, care locuiesc atat pe teritoriul republicii, cat şi in afara hotarelor sale, fiind supuşi statului şi legislatiei sale, ceea ce nu eludeaza normele dreptului international. Decizia cu privire la soarta poporului şi forma de guvernamant a statului se ia in mod liber şi independent şi constituie dreptul suveran al poporului. Poporul Azerbaidjanului işi exercita dreptul suveran numai pe calea votului universal – prin referendum şi prin reprezentantii aleşi pe baza dreptului la vot egal, direct şi universal, exercitat prin vot liber, personal şi secret. Poporul Azerbaidjanului este unic. Asigurarea drepturilor şi libertatilor cetateanului constituie scopul suprem al statului. Fiecare cetatean de la naştere poseda drepturi şi libertati inviolabile, imperturbabile şi inalienabile. Drepturile şi libertatile cuprind, de asemenea, responsabilitatile şi obligatiile fiecaruia fata de societate şi alte persoane. Toti sunt egali in fata legii şi a justitiei.
     Statul Azerbaidjan este o republica democratica, de drept, moderna şi unica. In Republica Azerbaidjan conducerea statului pe plan intern se realizeaza numai in baza dreptului, iar pe plan extern in baza prevederilor rezultate din tratatele internationale a caror parte este şi Republica Azerbaidjan. Relatiile sale cu alte state, Republica Azerbaidjan le construieşte in conformitate cu principiile prevazute in normele de drept international.
     Organizarea statala a Azerbaidjanului se bazeaza pe principiul separatiei puterilor: legislativa, executiva şi judecatoreasca.
     - Puterea legislativa este exercitata de Milli Mejlis-ul Republicii Azerbaidjan
     - Puterea Executiva apartine Preşedintelui Republicii Azerbaidjan.
     - Puterea judecatoreasca este exercitata de catre curtile de justitie ale Republicii Azerbaidjan.
     Conform Constitutiei puterile legislativa, executiva şi judecatoreasca actioneaza reciproc dar sunt independente prin competentele sale.
     Puterea legislativa este exercitata de Milli Mejlis-ul Republicii Azerbaidjan. Milli Mejlis-ul Republicii Azerbaidjan este alcatuit din 125 deputati. Deputatii sunt aleşi in baza unui sistem electoral majoritar şi a alegerilor generale, egale şi directe exercitat prin vot liber, personal şi secret. Milli Mejlis-ul Republicii Azerbaidjan se alege pe o perioada de 5 ani. Alegerile Milli Mejlis-ului Republicii Azerbaidjan se desfaşoara o data la 5 ani in prima duminica a lunii noiembrie.
     Şeful statului este Preşedintele Republicii Azerbaidjan. El reprezinta statul azer in relatiile interne şi externe ale statului. Puterea executiva ii apartine preşedintelui. In functia de Preşedinte al Republicii Azerbaidjan poate fi ales un cetatean al Republicii Azerbaidjan cu o varsta de nu mai putin de 35 de ani, cu domiciliu permanent pe teritoriul statului Azerbaidjan timp de peste 10 ani, fara antecedente penale legate de comiterea unor infractiuni deosebit de grave, fara obligatii fata de alte state, cu studii superioare şi fara cetatenie dubla.
     In scopul organizarii exercitarii competentelor executivului Preşedintele Republicii Azerbaidjan infiinteaza Cabinetul de Miniştri al Republicii Azerbaidjan. Cabinetul de Miniştri este organul suprem al puterii executive a Preşedintelui Republicii Azerbaidjan. Cabinetul de Miniştri al Republicii Azerbaidjan se supune Preşedintelui Republicii Azerbaidjan şi este controlat de catre acesta. Sistemul de activitate al Cabinetului de Miniştri al Republicii Azerbaidjan se stabileşte de catre Preşedintele Republicii Azerbaidjan. In componenta Cabinetului de Miniştri al Republicii Azerbaidjan sunt incluşi: Prim ministrul Republicii Azerbaidjan, adjunctii sai, miniştrii şi şefii altor organe ale puterii executive.
     Puterea judecatoreasca a Republicii Azerbaidjan este exercitata numai de catre curti pe calea justitiei. Puterea judecatoreasca este exercitata de catre Curtea Constitutionala a Republicii Azerbaidjan, Curtea Suprema a Republicii Azerbaidjan, curtile de apel ale Republicii Azerbaidjan, curtile comune şi specializate ale Republicii Azerbaidjan. Puterea judecatoreasca se exercita pe calea procedurii judiciare constitutionale, civile, penale şi a altor forme prevazute de lege. La desfaşurarea procedurii judiciare participa Procuratura Republicii Azerbaidjan şi apararea cu exceptia cazului procedurii judiciare constitutionale. Procedura Judiciara şi organizarea judecatoreasca in Republica Azerbaidjan sunt stabilite de lege.
     Limba oficiala in Republica este limba azerbaigeana, fiind vorbita de aproximativ 95 % din populatie. Cultul religios majoritar este Islamul. Constitutia Republicii Azerbaidjan garanteaza fiecarui cetatean liber alegere a religiei. Reprezentantii tuturor confesiunilor religioase (musulmane, ortodoxe, catolice, iudaiste s.a.) convietuiesc in pace şi intelegere. Este necesar a se mentiona ca poporul Azerbaidjanului pe parcursul unei istorii multiseculare s-a deosebit prin toleranta şi respectul fata de alte religii.
     Republica Azerbaidjan include Republica Autonoma Nahicevan, in cadrul careia intra oraşe cu subordonare centrala – Nahicevan, Julfa, Ordubad, precum şi raioanele Babke, Sadarak, Sahbuz şi Sarur.
     Republica Azerbaidjan este impartita in 65 raioane administrativ-teritoriale. In prezent 7 raioane ale Republicii Azerbaidjan, inclusiv Nagornai Karabach, se afla sub ocupatia totala sau partiala a Armeniei.
     Capitala Azerbaidjanului este oraşul Baku, care se intinde pe o suprafata de 192 mii hectare şi are o populatie de 2 milioane locuitori. Oraşul este impartit in 11 raioane – Azizbekov, Binagadin, Garadag, Hatain, Narimanov, Nasimi, Nizami, Sabail, Sabucin, Hatain, Surahan şi Iasamal.
     Republica Azerbaidjan are un numar total de 69 oraşe, din care 11 de importanta republicana. De asemenea, pe teritoriul Republicii se afla un numar de 132 localitati de tip oraşenesc.
     Moneda nationala a Republicii Azerbaidjan este manatul.
     Republica Azerbaidjan se afla in partea de est a Transcaucaziei. Republica se intinde de la nord la sud de la Marele lant muntos Caucazian pana la muntii Micului Caucaz şi Talis. O parte din teritoriul Azerbaidjanului este scaldata de Marea Caspica. In partea de vest şi nord-vest republica se margineşte cu Georgia şi Armenia, la sud cu Turcia şi Iranul. Capitala republicii Azerbaidjan este oraşul Baku. Azerbaidjanul are o suprafata de 86,6 mii km2. In afara partii continentale, suprafata republicii include şi numeroase insule cu o suprafata redusa situate in marea Caspica (arhipelagurile Baku şi Apşeron).
     Din punct de vedere administrativ, Republica Azerbaidjan include Republica Autonoma Nahicevan şi 9 zone economico-geografice.
     Peisajul natural din Azerbaidjan se caracterizeaza printr-o mare diversitate. Teritoriul sau cuprinde depresiuni plane intinse, aflate sub nivelul oceanului mondial, cu varfuri muntoase, a caror inaltime depaşeşte 4 mii metri, pustiuri aride şi campii alpine racoroase, terenuri saline fara viata şi paduri subtropicale.
     In nordul Republicii se inalta Marele Caucaz, format din Lantul Caucazian principal şi Lantul Caucazian lateral. In sud-vestul republicii se afla Micul Caucaz care include un şir de lanturi muntoase destul de inalte: Sahdag, Karabah, Zanghezur, Daralaghez şi Murovdag. Intre aceste lanturi muntoase şi ramificatiile lor se afla podişul vulcanic Karabah cu craterele unor vulcani stinşi. In sud-estul Republicii se afla muntii Talis, care coboara spre depresiunea Lenkoran.
     Mai mult de jumatate din teritoriul tarii este ocupat de depresiuni. Cea mai mare dintre acestea este Kura-Araks, care este inconjurata de campii inclinate şi munti de altitudine joasa. De asemenea, pe teritoriul republicii se afla campiile inalte Kusar şi Sarur-Ordubad, precum şi depresiunea Samur-Divicin.
     Toate raurile din Azerbaidjan fac parte din bazinul Marii Caspice. Unele dintre ele se varsa direct in Kura, altele in afluentul principal al acestuia – Araks, iar celelalte direct in Marea Caspica. Reteaua fluviala este distribuita neuniform pe teritoriul republicii. In depresiunile aride cu soluri sfaramicioase şi impermeabile reteaua este deosebit de rara, in munti este mai deasa, favorizata de relief şi abundenta de precipitatii. Cea mai dezvoltata retea de rauri se afla la altitudinea 1000–2500 m, adica in zona muntilor de altitudine medie, descrescand in intensitate pe masura ce altitudinea creşte. In zona de campie, raurile sunt cu mult mai putine, o parte din ele avand un debit foarte mic. Cursul inferior al celui mai mare rau, Kura, este folosit pentru navigatia locala. In republica functioneaza un sistem de irigatie realizat pe baza unor lacuri de acumulare. Cele mai mari dintre ele, Minghe-ceaur şi Sargsansk, sunt amplasate pe cursul mijlociu al raului Kura. De aici incep canalele magistrale de irigatie – Carabahul de Sus şi Sirvanul de Sus.
     Flora din Azerbaidjan este caracterizata printr-o diversitate de specii (peste 4.100), printre care unele rare şi pe cale de disparitie. In paduri sunt mai raspandite foioasele: stejarul, fagul, carpenul s.a. Pot fi intalnite unele masive de arbori seculari. In deşerturi şi semideşerturi predomina pelinul şi diverse specii de arbuşti.
     Pe teritoriul Azerbaidjanului se intalnesc cateva zone zoogeografice caracterizate de existenta unor complexe proprii de fauna. Campiile sunt populate din abundenta de rozatoare şi reptile, printre speciile mari evidentiindu-se geiranul. Pe varfurile Caucazului Mare este obişnuita prezenta animalelor specifice padurilor europene: lupul, ursul, rasul, mistretul, cerbul; putem intalni bourul daghestanez, tapul bezoar. In golfurile cu adancime mica ale Marii Caspice traiesc specii diverse de pasari. O importanta deosebita pentru pastrarea şi refacerea complexelor naturale din Azerbaidjan o au rezervatiile naturale infiintate pe teritoriul Republicii.

     4.2. Denumire: Azərbaycan Respublikası (Republic of Azerbaijan)

     4.3. Capitala: Bakı (in USSR Baku) with a population of 2 046 100 (as of May 2009)

     4.4. Limba de stat: Azerbaijani

     4.5. Religia: Religion is separated from the State and all religions are equal before the law

     4.6. Populatia:The population is 9 047 000 people (as of July, 2010)

     4.7. Moneda nationala: Manat (1 manat = 1,04 EUR and 1 Manat = 0,803 USD as of 15 September, 2010)

5. Sarbatorile nationale

     5.1. Date memorabile:
     January 20 - Day of Shehids' (Martyrs) Remembrance
     February 26 - Day of Khojali Remembrance
     March 31 - Genocide of Azerbaijanis'

     6.1. Suprafata: 86,600 sq km.

     6.2. Lungimea granitelor terestre: 2,646 km.

     6.3. Frontierele cu tarile vecine: Armenia - 1007 km, Georgia - 480 km, Iran - 756 km, Russia - 390 km, Turkey - 13 km.

     6.4. Impartirea administrativa

     6.4.1. Republica autonoma
     Naxçıvan Muxtar Respublikası (Nakhchivan Autonomous Republic)

     6.4.2. Regiuni: The Republic of Azerbaijan consists 65 regions, 69 cities, 13 urban regions, 130 settlements of urban type and 4354 rural settlements.
     Abşeron, Ağcabədi, Ağdam, Ağdaş, Ağstafa, Ağsu, Astara, Balakən, Beyləqan, Bərdə, Biləsuvar, Cəbrayıl, Cəlilabad, Daşkəsən, Dəvəçi, Fizuli, Gədəbəy, Goranboy, Göyçay, Hacıqabul, Xaçmaz, Xanlar, Xızı, Xocalı, Xocavənd, İmişli, İsmayıllı, Kəlbəcər, Kürdəmir, Qax, Qazax, Qəbələ, Qobustan, Quba, Qubadlı, Qusar, Laçın, Lerik, Lənkəran, Masallı, Neftçala, Oğuz, Saatlı, Sabirabad, Salyan, Samux, Siyəzən, Şamaxı, Şəki, Şəmkir, Şuşa, Tərtər, Tovuz, Ucar, Yardımlı, Yevlax, Zaqatala, Zəngilan, Zərdab.

     6.4.3. Orasele mari
     Baku, Ali Bayramly, Ganja, Khankendi, Lankaran, Mingechevir, Naftalan, Sumqayit, Shaki, Shusha, Yevlakh.